Ma detasez si zbor in tine

Ma detasez de mine, de ei si de ele. Ma transpun in tine, ma teleportez in fiinta ta, in  eul tau. Eu sunt tu si iti curg prin vene. Ma adancesc in tine si zbor. Zbor in mintea ta, in gandurile tale si in simturile tale. Ma contopesc cu tine. Inchide ochii si simte-ma pe pleoapele tale. Sunt iubirea, dragostea si poate esti... poate esti chiar tu...

Pentru cei care (nu) au simtit albastrul

Multumesc persoanei care mi-a dat acest link.

Tocchi a distanza

Scrivi migliaia di messaggi e ti addormenti pensando a come spedirli. Ti sei chiuso dentro di te. Scrivi, poi mi chiami. Ti rispondo: Sto bene. Ma dimmi, come puoi pensare che io “sto bene" se tu non sei vicino a me, non vedi che ti racconto bugie? Mento me stessa, mento te, ma credo in noi due. Lontana dai tuoi occhi, ho provato a non supplicare l’amore e di non farmi illusioni, io ho solo pensato con tutto il mio essere in noi.

All’unisono i nostri cuori hanno superato l’ombra del passato ma le nostre anime hanno trionfato, nonostante i secoli che ci hanno separati. Quanti sacrifici e quante lacrime hanno lavato i nostri occhi, che nostalgia straziante ci ha accompagnato per tutto questo tempo che è trascorso da quando non ti ho visto... Abbracci muti a distanza, parole dolci con cui mi coccolavi, e che prendevano il sapore dalle tue labbra, tocchi sordi e tatti blu ci hanno fatto volare insieme verso l’infinito, verso il nostro nido di ricordi che sembrano di un altro secolo decifrati. Così nacque il nostro universo blu, dalle nostre emozioni stellari. I messaggi in cui dicevi che ti manco hanno fatto svanire tutta la distanza che ci separava, e la voce del telefono mi ha dato la forza per tenerti vicino. Grazie perché mi hai insegnato a non avere paura di amarti.

Dopo tre secoli da quando non ti ho visto, i nostri occhi si incontreranno di nuovo; le punte delle nostre dita tremeranno al suono del tuo tocco, le mie labbra seccate d’amore fioriranno come due boccioli di rosa blu in un vaso con acqua limpida, i miei feeling torneranno finalmente a vivere. La notte farà svanire la distanza tra noi due e il colore vuoto dei tuoi occhi; spezzami il cuore con il tuo sguardo, solletica le mie labbra con la tua mente, lascia la notte catturarci insieme.

Non ti amo per quello che sei, ma per quello che sono io quando sto con te, perché hai dipinto il tempo dentro di me, hai lucidato le mie emozioni e mi hai fatto vedere con il cuore.

Dalla Pelle Al Cuore

Antonello Venditti - Dall Pelle Al Cuore - For more funny videos, click here

Dalla pelle al cuore
Il sesso fa partire l'amore fa tornar da te e dalla pelle al cuore che adesso sto davanti a te So che mi perdonerai mi devi perdonare so che tu ce la farai e dalla pelle al cuore che devo ritornare senza più parole senza farti male e dalla pelle al cuore e tu lo capirai solo da uno sguardo tu lo scoprirai Non cerco comprensione e lacrime che tu non hai è stata un'emozione che mi ha rubato l'anima Dolcissimo mio amore e non mi ha fatto vivere si apre il tuo portone e adesso sei davanti a me e dalla pelle al cuore che devo ritornare senza più parole senza farti male e dalla pelle al cuore e tu lo capirai solo da uno sguardo tu lo scoprirai e dalla pelle al cuore che devo ritornare senza più parole senza farti male mi perdonerai mi perdonarai mi devi perdonare sai mi perdonarai e dalla pelle al cuore e tu lo capirai solo da uno sguardo tu lo scoprirai e dalla pelle al cuore che devo ritornare senza più parole senza farti male mi perdonerai mi perdonarai mi devi perdonare sai mi perdonarai Mi perdonerai.
Copyright Antonello Venditti

Atingeri de dor

Scrii mii de mesaje si adormi gandindu-te cum sa mi le trimiti. Stai prea mult inchis in tine. Scrii, apoi suni. Raspund: Sunt bine. Tu spune-mi, cum faci sa crezi ca eu sunt bine atata timp cat tu nu esti langa mine, nu vezi ca te mint? Ma mint pe mine, pe tine, dar cred in noi. Departe de ochii tai, am incercat sa nu implor iubirea si nici nu mi-am facut iluzii, eu doar am crezut cu toata fiinta mea in noi.

La unison inimile noastre au depasit umbra trecutului, iar sufletele noastre au triumfat in ciuda secolelor ce ne-au despartit. Cate sacrificii si cate lacrimi s-au prelins din ochii nostri, ce dor sfasietor ne-a insotit in tot acest timp ce s-a scurs de cand nu ne-am vazut... Imbratisarile mute la distanta, cuvintele dulci cu care ma mangaiai si care luau gustul buzelor tale, atingerile surde si simtirile albastre ne-au facut sa zburam impreuna spre infinit, spre cuibul nostru de amintiri decriptate parca din alt secol. Asa s-a nascut universul de iubire albastra, din emotiile noastre stelare.

Mesajele de dor au facut sa dispara distanta, iar vocea din telefon mi-a dat forta sa te tin aproape.

Iti multumesc ca m-ai invatat sa nu-mi fie frica sa te iubesc.

Dupa trei secole de cand nu te-am simtit, ochii nostri se vor reintalni; varfurile degetelor vor tremura la auzul atingerilor tale, buzele-mi secatuite de iubire vor inflori ca doi boboci de rosa albastra in vaza cu apa lina, simtirile-mi vor reveni la viata, iar trairile vor fi asternute pe coala alba a baldachinului. Lasa noaptea sa soarba distanta dintre noi si vidul culorilor din ochii tai, sparge-mi inima cu privriea ta, gadila-mi buzele cu mintea ta, lasa noaptea sa ne surprinda impreuna.

Te iubesc nu pentru ceea ce esti, ci pentru ceea ce sunt eu cand sunt cu tine, fiindca ai pictat in mine timpul, ai slefuit sentimente si m-ai facut sa vad cu inima.

Una rosa blu

Doar o viata nu-mi ajunge sa iubesc

Ochii tai

Am scrijelit un "te iubesc" pe-albastrul cerului, dar vantul mi l-a sters. Am scris  ca "te ador" pe nisipul albastru al marii de iubire, dar valurile mi-au sters cuvintele. Furioasa, am inceput sa-mi scriu pe inima albastra.

Inger de ploaie

suflet de inger, de floare, de picatura de ploaie,

inger al sperantei si al fericirii...

opreste primavara!

opreste o clipa vara!

inger cu aripi frante,

limpezeste-mi noptile

in lacrimile norilor.

acapareaza-ma in alb,

sufoca-ma-n rosu

si ucide-ma-n albastru!

cand rasare apusul

iar departarea plange,

cand lacrimile

ce-mi inunda sufletul

nu-ti alunga nepasarea,

afla ca ele ma vor inalta,

ma vor purifica,

iar eu, voi trai iar prin tine

fiindca setea de tine hoinareste in noapte

cautand visele noastre

rascolind amintiri...

e dor si poezie, e dragoste si chin,

e speranta si iubire,

e... e picurul iubirii mele

in soaptele noptii,

in patul albastru

inflacarat de iubire,

ucis de atingerile

dragostei noastre

nascuta din iubirea

sufletului tau,

inger albastru

ingerul meu...

Poti sa simti iubirea?

Simte fericirea, lumina si atinge dragostea in infinitul ei. Fii tu, iubeste mai mult, simte fiorii picaturilor de ploaie, simte aripile fericirii cum te ocrotesc, simte respiratia norilor si a vantului cald de amor. Invata sa atingi petalele unei flori, sa mirosi vantul de primavara, sa vezi iubirea si viata din jurul tau. Trezeste-te odata cu natura si admira-i frumusetile, simplitatea si intelege-o. Desluseste-i neintelesurile, fii una cu natura, fii mai bun... Poti sa simti iubirea?

Nichita in versuri, proza si absolut

Lumina... de poezie si poet...



Suflet minunat, poet absolut... doar NICHITA STANESCU.
Poetul e ca si timpul, mai repede sau mai incet, mai mincinos sau mai adevarat. Nu puneti nicidata mana pe poet! Poetul, ca si soldatul, nu are viata personala...

Primeste, Tu Doamne, fricile noastre si transforma-le in incredere. Primeste suferinta noastra si transform-o in crestere. Primeste tacerea noastra si transform-o in adoratie. Primeste incertitudinile noastre si trnsforma-le in maturitati. Primeste lacrimile noastre si transforma-le in rugaciuni. Primeste ura noastra si transfrorm-o in dragoste. Primeste descurajarile noastre si transforma-le in credinta. Primeste singuratatea noastra si transform-o in meditatie. Primeste amaraciunea noastra si transform-o in liniste interioara. Primeste asteptarile noastre si transforma-le in speranta. Primeste moartea noasta si transform-o in inviere.

Hristos a Inviat!

sursa

te iubesc in albastru

ti amo in blu

ma pierd in sunetul albastru al ochilor tai, in intunericul gandurilor mele si lumina atingerilor tale... incerc sa te atrag in noaptea ce alunga orele, cand caldura nu distinge cuvintele de amor, cand intrebarile nu primesc raspuns, iar visele se convertesc in realitati neintelese... marea se rasfrange in ochii tai, iar valurile furioase imi inunda inima inecand-o in fiecare secunda de dorul tau.

iti las inima pentru ca eu nu o mai pot tine in piept. iti las gandurile mele pentru ca oricum iti apartin. te iubesc suflet miop! mi-ai schimbat viata monotona plina de tacere... da, iubesc un barbat, iubesc doi ochi care nu ma mai lasa sa dorm. te regasesc in tot ce ma inconjoara, te privesc si-mi dau seama ca soarele nu rasare fara dragostea ta, iar iubirile noastre apun si rasar pentru ca te simt si traiesc doar prin tine...

dormi? trezeste-te si iubeste-ma, inchide lumina si viseaza la noi... vreau sa te am in versuri, in minte si suflet. cand te privesc sa gasesc raspunsuri fara ca tu sa-mi vorbesti. ia-mi timpul si fii marea mea de iubire, ia-mi viata si masoara-i simplitatea, esenta zilelor si intelesul iubirii... esti orizontul si marea mea de iubire, cel care a dat sens vietii mele... tie iti spun ca te iubesc in albastru, iar daca nu ai inteles, allora te lo spiego così: ti amo in blu!

Focul iubirii

se prefigura o zi obisnuita... dupa cateva ceasuri insa, totul a luat o turnura decisiva pentru mine. simteam deja cum intreg universul complota pentru mine. parea ireal. vreau sa ne vedem mai tarziu la mine ca sa vorbim linistiti... sunt cuvintele care au rezonat cu mine ceasuri la rand...

dupa o zi de munca urma sa ma gandesc si la mine. la el. la noi. la intalnirea noastra. imi era teama de cum voi reactiona. imi era teama sa nu-l dezamagesc. imi era teama de mine. si totusi... parea un vis desi nu era. ajunsa acasa, am urmat un intreg ritual de pregatire pentru marea intalnire. dintr-o data am devenit stangace, am inceput sa ma impiedic de mine prin casa in cautarea unei tinute adecvate. dupa cateva ceasuri de freamat am gasit solutia cea mai simpla. nu vroiam sa par sofisticata, nici nu sunt... m-am gandit sa merg pe ceva simplu. mi-am aruncat pe mine o bluza lejera si o pereche de jeansi si am sarit in primul taxi care mi-a iesit in cale. drumul de10 minute mi s-a parut o nebunie, parea interminabil. si fiindca era prima data cand „ne intalneam”, l-am sunat pentru a-mi da indicatii. ajunsa la destinatie vad cum din scara blocului apare o silueta cu un imens buchet de trandafiri. in centrul buchetului... un un trandafir negru! era cel din mesaj [...]

[...] intram in casa. lumina de-abia reuseste sa penetreze camera. ne asezam trupurile aprinse de dorinta pe canapea. ne mangaiem din priviri. se aude vocea linistii. il ating timida. incep sa ii simt parul printre degete si rasuflarea din ce in ce mai aproape. ne iubim.. inchid ochii pentru o clipa iar el, imi atinge sufletul cu sarutari fierbinti. ardem de dorinta de a ne simti un tot. intunericul albastru ne invaluia trupurile. pielea mea incepe sa respire din el. buzele lui gusta din mine. ne creste pulsul. ma invaluie cu trupul sau si devenim un intreg. atingeri duioase ne picteaza corpurile nude. prindem aripi si incepem sa zburam spre fericirea absoluta. sunt focuri care nu se sting... imi zambeste protector si imi sopteste te iubesc. isi lipeste buzele de obrazul meu. te iubesc mai mult decat iti poti imagina, si suspina. simt fiorii atingerilor si zburam. ne inaltam catre infinit. te iubesc, ii raspund.

briza iubirii ne-a prins pe amandoi, iar universul nostru a luat fiinta. ne dam seama ca suntem facuti unul pentru celalalt. ne alintam cu vorbe dulci, ne sarutam cu ochii si inima, iar buzele inrosite de atata foc simt pasiunea dintre noi. ne iubim... ne simtim unul si acelasi, un singur sarut, o singura inima, o singura iubire, o singura ea... un singur el... adica noi doi...

Trandafirul negru

simt cum secundele se transforma in eternitate... si incep sa devin agitata, imi pierd sirul gandurilor, iar asteptarea ma face sa vars cateva lacrimi de dorul lui. primesc un sms. in mesaj ne vedem si un trandafir negru.
buna ziua tuturor, ce faceti? se aude o voce... imediat realizez ca se apropie; ii simt pasii, si incep sa-mi doresc sa fim singuri, intr-un loc retras, departe de ochii lumii... doar noi.
salutare, i se raspunde pe mai multe voci. ce faci? ma intreaba. il privesc in ochi, il scanez din cap pana in picioare, imi zambeste si se aseaza langa mine. o cafea? si-mi surade. sigur, ii raspund. ne ridicam si plecam. ma gandesc la ce a vrut sa-mi spuna cu acel trandafir negru?!... nu conteaza, acum sunt cu el, langa el, iar pasii imi devin di ce in ce mai mici, vreau sa-l simt cat mai mult langa mine. ma gandesc cum ar fi sa ma ia de mana si sa ma sarute... hmm, e doar in mintea mea, nu se va intapla imi spun in gand dezamagita.
daca s-ar opri timpul in loc... daca m-as pierde in fiinta lui pentru o clipa as fi cea mai fericita... o clipa si mi-ar ajunge... sa fiu a lui, sa fie al meu, iar restul nu mai conteaza... voi merge mai departe rememorand clipa... da, recunosc, sunt bolnava dupa el, dependenta de privirea lui, de vocea lui, de parfumul lui, de tot ceea ce inseamna el... il iubesc cu toata fiinta mea... il ador... 

pasesc incet langa el... deodata se opreste. ma opresc si eu. se apropie de mine si imi sopteste ceva la ureche. ii simt buzele calde. imi ia mainile intr-ale sale si-mi spune ca vrea sa-mi vorbesca. totul in jur devine tern, universul meu exista doar pentru el... suntem doar noi doi, fata in fata... nu te indeparta, ii spun. ma atrage in bratele lui, ma mangaie pe obraz si ma saruta... nimic. nu realizez. ma pierd. nu mai stiu nimic. simti doar ca lumea mea s-a oprit in loc. simt ca am totul la picioare. ramanem pret de cateva secunde si ne uitam unul la altul fara sa ne spunem nimic. ce e? ma intreaba incet. nimic, raspund, nu credeam... ma intrerupe cu un alt sarut pasional... te iubesc, imi sopteste. nu-mi spune nimic, stiu ce simti, imi ajunge privirea ta sa inteleg... te-am iubit dintotdeauna. ii iau chipul in palme si realizez ca imposibilul tocmai s-a intamplat. barbatul pe care il ador tocmai mi-a declarat ca ma iubeste. nu inteleg ce se intampla. sa fiu atat de norocoasa? visez? daca da, nu vreau sa ma mai trezesc, nu niciodata! daca nu, inseamna ca sunt intr-adevar cea mai norocoasa. vreau sa-i spun tare TE IUBESC cu toata fiinta mea. sa stie o lume intreaga care sunt sentimentele mele pentru el. ma minti frumos, ii soptesc. de ce as face una ca asta? nu ti-ai dat seama ce simt pentru tine? vreau sa ne vedem mai tarziu la mine ca sa vorbim linistiti. ok? ok, spun fara sa-mi dau sema, vorbim pe indelete la tine. ne continuam drumul spre cafea. plutesc. sunt toata numai un zambet. am tot ce imi doresc. il iubesc mai mult decat oricand; as vrea sa-i spun ce mult inseamna prezenta lui, ce insemana pentru mine dar nu-mi gasesc cuvintele. imi strange mana si imi vorbeste din priviri... imi aprind o tigara. incepem o discutie stupida, dar ce conteaza, suntem impreuna, ne privim si asta e cel mai important.

O zi obisnuita

5:45. suna alarma telefonului. ma trezesc cu greu si brusc ma apuca migrena. stiam ca toate cuvintele dulci pe care mi le-a spus incepeau sa se destrame in linistea noptii. incep sa transpir si incet incet simt cum ma trezesc la realitate. realizez ca a fost un vis. unul frumos din care nu as fi vrut sa ma trezesc. ma ridic totusi din pat, imi arunc trei pumni cu apa rece ca gheata pe fata si ma duc sa-mi fac o cafea care sa-mi mai aline din durere. deja sunt cu moralul la pamant. ma gandesc la ce voi face astazi cand il voi vedea... pentru ca il voi vedea, sau cel putin asa vreau sa cred... fumez doua tigari una dupa alta, gandindu-ma la el [...]

*uneori vreau sa opresc totul in loc, sa numai plece de langa mine, sa-i simt suflarea si mirosul pielii, sa-l simt langa mine...uneori vreau sa ma privesca in continuu, sa-l simt ca ma doreste...
*uneori ma intimideaza atat de tare incat vreau sa plece si totusi, daca ar pleca, mi-ar parea rau ca nu este langa mine...
*uneori il iubesc atat de mult, alteori il urasc pentru ca m-a facut sa ma indragostesc atat de tare incat nu ma mai recunosc...
*uneori vreau sa nu il mai iubesc pentru ca sunt constienta ca la un moment dat voi suferi mai mult decat voi putea duce... stau si ma gandesc la mine, la ce vreau de fapt... vreau sa-l iubesc!, imi raspund mereu, sa fiu iubita de omul asta! de ce ma priveste asa? de ce imi zambeste daca nu simte si el ceva?
...se temina tigara si realizez ca sunt in intarziere. ma panichez pentru ca nu-mi sta in fire sa intarzii. ajung in statia de autobuz. vreau sa fiu singura, sa nu intalnesc pe nimeni cunoscut... vreau sa ma gandesc la el... sunt atat de captata de gandurile mele incat nici nu aud cand ma saluta o fosta colega de facultate. se aseaza langa mine. sta cateva minute, vede ca nu-i raspund si se hotaraste sa ma traga de maneca. hei, nu mai auzi, ce ai, esti indragostita? vorbeste lumea cu tine si tu nu raspunzi?
scuza-ma, ii raspund. nici nu te-am vazut. ma gandeam. ...da, ma gandeam la el si nu aveam chef sa-mi intrerupa cineva gandurile.
ce faci femeie, nu te-am mai vazut de ceva timp. te-ai casatorit, ai copii, lucrezi, ce-i cu tine? ma intreaba ea... nu-mi sta in fire sa raspund in doi peri, dar azi chiar nu am chef de nimeni... ei, lucrez, ii spun... gata, am ajuns, trebuie sa cobor. ne mai auzim, ii spun si ma ridic de pe scaun; te sun eu. mai ai telefonul din facultate? o intreb. da, imi raspunde ea. ok, ii spun, ne mai auzim. si cobor grabita. sunt fericita pentru inca zece minute. pana la serviciu nu ma va mai deranja nimeni... ma voi putea gandi la el linistita... la ochii si la zambetul lui. sunt fericita.
dupa cateva ore...
suna telefonul. absorbita de munca nici nu mai vad cine ma cheama. alo? se aude. da, raspund teleghidata... o fractiune de secunda si... simt un nod in gat, indepartez telefonul de la ureche si vad cine este... este el... ma pierd in cuvinte si ganduri... ce faci, ma intreaba? uite... la munca, ii raspund.
vreau sa-l vad, imi spun in gand, sau cel putin asa am crezut ca fac. ok, trec pe la tine... realizez ca gandurile mele s-au auzit si-n telefon. ok, te astept, ii raspund cu sufletul la gura. ce e? am spus ceva, de ce razi? nu rad, ii spun, hai ca te astept la o cafea. o pleiada de emotii ma coplesesc. incep sa transpir... las tot ce lucram pana sa ma sune si-mi pun fata in palme. imi vine sa plang. de ce ma comport asa copilareste, nu sunt eu, ce dumnezeu se intampla cu mine? ce mi-a facut omul asta de m-am transformat atat de radical? de ce m-a indragostit de el? de ce?
astept sa vina...

Amintiri de la miezul noptii

ma priveste si ma intreaba ce fac. il privesc si ii raspund... si parca ceva ma impiedica sa-i spun tot ce simt. isi arunca o privire. ma intreaba. il privesc si nu ma mai satur de el... ii raspund. pleaca... iar eu ma intorc la ale mele... asa a fost astazi... ieri a fost diferit. maine cine stie? nu vreau sa stiu! mizez pe hazard...

ajung acasa. ma asez intr-un colt pe fotoliu, las tigara sa arda si-mi aduc aminte... totul s-a petrecut intr-o seara. in timp ce tigara arde lent, imaginile din noapte se deruleza timid prin fata mea... sub dus mangaieri interzise.soapte timide.graba de a ajunge in caldura patului, sa ma stranga in brate, sa ma invaluie cu parfumul pielii, sa ma sarute cu gandul si sa-mi sopteasca cu inima cat de mult ma iubeste.fiorii buzelor cand ma saruta, emotia atingerii, caldura soaptelor... pasiunea cu care ne-am sarutat si flacara din partida de amor... da, este diferit... si da, maine stiu ce fac. numai mizez pe hazard. il voi invalui cu soapte de „te iubesc”, il voi imbratisa in mii de sarutari si ma voi indrepta cu pasi repezi catre fiinta lui.il voi inchide pentru totdeauna in inima mea, iar cheia fericirii o voi arunca in marea dragostei ce i-o port, de frica sa nu-l pierd. iar cand va redeveni parte din mine, cand mii de iubiri vor face cat a noastra, cand mainile lui imi vor atinge din nou chipul imbujorat, cand cuvintele vor fi indeajuns, voi transforma o ora din prezent intr-o secunda cu el... dar tigara s-a terminat.suna telefonul si ma trezesc. am visat. l-am visat pe el. eram si eu. de fapt, eram amandoi, uniti de focul iubirii...

Astazi...iubesc si atat!

Asa cum simt eu astazi, sunt convinsa ca ai simtit si tu macar o data in viata...
Astazi nu sunt rationala... nu scriu eu... scriu gandurile mele indrumate de suflet... asa ca daca nu sunt coerenta sa stii motivul cauzator de erori...

Astazi vorbesc despre iubire... astazi, vreau sa iubesc din nou... sa fiu iubita... maine nu exista!
Ma simt pustiita de mine, nu ma recunosc... vreau sa ma indepartez de mine, sa ma detasez de fiinta visatoare si sa ma intorc pentru o clipa la cea rationala. Vreau sa iubesc rational, dar nu pot! sentimentele prea puternice ma coplesesc... Maine nu exista, da nu vreau sa stiu cat de mult voi iubi maine... vreau sa fug de mine, sa ma ocolesc atunci cand ma intalnesc cu a mea constiinta...
Nu ma intreba nimic! Nu-ti spun de ce iubesc! Intreaba-mi inima ce ganduri am; intreaba-mi constiinta ce sentimete am. Nu ma intreba nimic pe mine de mine! fiindca nu stiu cine sunt si ce vreau... Se stie doar ca iubesc... dar eu nu suflu un cuvant... Se zice ca-i iubire, da, recunosc, sunt dependenta de iubire... hmm, ce ganduri am? Marturisesc ca vreau sa miros vantul pe pielea lui, sa-i simt culoarea ochilor in inima adanc... iar buzele lui sa-mi mangaie pielea... dar ce vorbesc... sunt nebuna de iubire...
E noapte... da, se apropie maine... ziua de maine, despre care nu vreau sa stiu nimic astazi.
Intre doua zile este doar o noapte... una lunga... poate prea lunga pentru suferinta fiintei mele... vreau sa port in gand chipul lui si clipa cand se va intoarce la mine... spre mine... cand va fi, cum va fi... nu stiu, sper doar sa fie... Sper sa-si deschida inima si sa ma lase sa-i bat la usa sufletului, sa-si acorde o sansa... sa vada cum este sa fii iubit... si va fi iubit pentru ca este si acum... dar in tacere...
Astazi iubesc... si iubesc fara ca el sa stie... si in tacere sufletul imi plange... fara ca lui sa-i pese vreo clipa de sentimentele mele... si iubesc... si zambesc, dar nu sunt eu... nu ma regasesc. Mi se vorbeste dar nu aud, vorbesc dar nu stiu ce... sunt intr-o lume plina de iubire, regrete, dorinte... o lume a mea, unde vreau, sper, astept, imi doresc... vreau sa iubesc mai mult...
Si iubesc cu toata fiinta mea... si astept sa se intample ceva, cu toate ca sunt constienta ca nu se va intampla nimic... dar eu astept... si iubestc... si sper... si astept in zadar...Nimic! Nu se va intampla nimic... niciodata, pentru ca el, la randu-i iubeste... si el asteapta... si spera sa fie iubit...
Si zambetu-i perfid si rascolitor ma face sa ma intreb... de ce nu eu?
Si totusi... exista speranta... si totusi exista priviri si ganduri... si insomnii... si vise... si dorinte... si fiori... sa dau lumii de stire? Da iubesc doi ochi...
Si iubesc cu groaza. Si mi-e mila de mine pentru ca stiu ca intr-o buna zi voi suferi pentru ca am indraznit sa visez cu ochii deschisi la ochii aceia... si o voi lua iar si iar de la capat... sperand... asteptand... dorind... visand.
Astazi nu sunt rationala... astazi doar iubesc... iar dragostea nu cunoaste reguli, nu stie sa asculte de ordine si sa se supuna constiintei... astazi, ca si ieri, sau alaltaieri, si mai putin ca maine... iubesc. Respir iubire, beau iubire, visez iubire si sper sa iubesc in continuare cu tot atata patima ca si pana acum... iubiti-va mult! este tot ce va pot ura...

Lacrimile ploii

Lacrimile ploii

de G.Sandu

dansul ploii pe cerul sufletului

imi topeste norii gri, iar

cand ma privesti, cand ma gandesc...

ce simplu e sa spui:

te iubesc asa cum esti

 iar pasii ploii din sufletul meu

si dansul lunii din al tau

fac cerul ochiilor tai

sa respire intreg universul,

sa-mi cante iubirea.

si totusi...

dansul ploii pe cerul sufletului

zboara praful stelelor

departe in linistea marii

si ma fixeaza in mii de ganduri...

iar clipa eterna a lacrimilor mele

imi topeste pagina inimii
iar lacrimile din dansul ploii

imi topesc cerul sufletului...

In cautarea Eului

Stiu cine esti....
de G. Sandu


nu vreau sa-ti rasfoiesc gandurile
in simtirea noptii reci.
nu vreau ca razele lunii
sa alunge marea fara valuri.
vreau doar sa deschid orizontul inghetat,
iar luna, albita de ganduri adunate,
sa rasfoiasca prin sufletul tau
in cautarea zborului surd...


vreau doar sa-ti simt gandurile!
iar aerul cald al vietii
sa ma intrebe neincetat
stii cine sunt?
iar aripile iubirii
sa-mi zboare in vis
sa-mi inalte dragostea
in infinitul sufletului
ca sa-mi pot spune
stiu cine esti...
tu esti eu, iar eu sunt tu...

Viata in imagini

De ziua mea, va ofer....

Iubirea in imagini 

Trezeste-te

Zambeste

 Invata

 Descopera

 Simte

Intreaba-te

 Asculta

Afla

Asteapta

Descopera-te

Plangi

Riposteaza

Tipa

Supara-te

Fii mare

Fii barbat

Fii femeie

Iubeste

 Protejeaza

 Fii tu insuti

Roaga-te

Fii calm

Traieste-ti viata

FII TU!