Ipocrizie, lasitate, nemernicie in toata splendoarea ei. Saluti, zambesti, pretinzi ca esti cu bun simt, care va sa zica „prieten”, si dintr-o data, iti schimbi masca, te transformi intr-un monstru hidos care inspira scarba. Te dai drept atotstiutor, ti se pare ca esti buricul universului, la propriu, dar de fapt, esti un nimic, un vierme in gaura neagra a universului. O pulbere de necunoastere, un tot de incultura crasa, de prostie in adevaratul sens al cuvantului. Un nimic cu majuscule. Urasc persoanele mici, si nu nu ma refer la statura, ci la nivelul intelectual. Urasc prostia in toate felurile ei, fie ca are chip de barbat sau de femeie. Urasc limitarea intelectuala a unora care pretind ca fara ei lucrurile nu merg in rOMANIA; ii urasc pe cei care miros a becali, a guta si adi mutu, a mizil si gasca de derbedei comunisti care ne dau lectii de injurii la tv. Repere nu gluma! Intelectuali de marca, din cauza lor am ajuns sa fim atat de imbecili, fiindca altii, poate la fel de imbecili ca si ei, ii mediatizeaza in exces. Celor vizati le dedic Instigare la cultura - Parazitii. Urasc prostia extinsa la nivel de scoarta cerebrala. Urasc fatarnicia. Urasc tot ce emana indiferenta si pseudo superioritate. Urasc parvenitii de de doi lei care s-au vazut cu niscaiva parale in buzunare sau prin conturile umflate de parinti si care iti scuipa in fata triumfatori si batjocoritori. Urasc analfabetii care pretind ca sunt „academicieni” in ale vietii, cand ei nu stiu pe ce lume se afla si de ce fac umbra pamantului. Urasc „esentele” diluate in acid. Ii urasc pe cei care nu pot iubi. Urasc uratul. Urasc tristul. Urasc prostul. Urasc...urasc. Ma urasc pe mine pentru ca i-am suportat pana acum. Ma urasc pentru ca am iubit tot si pe toti. Ma urasc pentru ca nu pot sa traiesc fara sa iubesc. Ma urasc pentru ca nu pot fi ca ei. Vreau sa ma urasc pentru ca urasc.
Fara iubire suntem o mare de pulbere in oceanul vietii.
"Cinstesc in tine locul unde isi are originea intregul univers. Daca te afli in acel loc in tine si eu sunt in acel loc in mine, inseamna ca suntem un intreg". Namaste tuturor!
Se afișează postările cu eticheta falsitate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta falsitate. Afișați toate postările
6 apr. 2010
Urasc... nimicul
Publicat de
picturilacomandaPSG
la
19:28
9
comentarii
Etichete:
agramati,
analfabeti,
captiv,
falsitate,
ganduri,
ignoranta,
imitatie,
inteligenta,
nepasare,
nesimtire,
nimic,
prostie,
rautate,
ura
14 mar. 2010
Liberi intr-o lume captiva
Publicat de
picturilacomandaPSG
la
10:43
Lumea super tehnologizata sau "hi-techlife" in care traim ne-a indobitocit atat de tare incat am ajuns sa ne reinventam. Acum in loc sa ma numesc Gabriela, pot fi "zizi", "mimi", "caesar", "bitzulica", "bibitzu" (obligatoriu cu litere mici), in fine, pot fi cine vreau, chiar si leul din savana...
Daca in urma cu 20 de ani mi-ar fi spus cineva ca vom ajunge sa ne cream lumi virtuale si ca intreg cosmosul se va roti in jurul internetului, i-as fi spus ca este nebun... Sa fi involuat oare, in loc sa evoluam?
Nu vreau sa para ca refuz cursul firesc (sau nu) al societatii in care traiesc, insa trecerea de la mirosul paginilor de carte la un simplu click parca a fost cam brusca... Daca dai iama intr-o biblioteca vei observa ca s-a cam pus praful pe paginile ingalbenite de timp, iar daca dai cu privirea de doua trei persoane, inseamna fie ca au lecturi obligatorii la examen, fie sunt nostalgici de care microbul computerului nu s-a lipit...
Suntem liberi... sa ne construim ce realitate vrem... orice... putem fi ingineri, doctori, profesori, patroni, etc. insa aceasta pseudo-realitate se sfarseste odata cu "log off"-ul, impactul cu realitatea inconjuratoare devenind ucigator. Literatura de specialitate catalogheaza persoanele care aleg sa-si traiasca viata pe internet ca fiind singuratice, fara viata sociala, apatice si introvertite.
Nu putem nega si/sau refuza nivelul la care s-a ajuns din punct de vedere tehnologic, insa daca tot suntem "dependenti" de p.c. si implicit de w.w.w. sa incercam sa nu ne mai negam identitatea, sa incercam sa ne asumam ideile, principiile si idealurile. Cum poti spune ca ai vorbit pe net cu "mentoru'" si ca ati facut schimb de idei, principii si idealuri cand interlocutorul tau, fara sa-si asume identitatea, ar trebui sa-ti dea inteles din start ca nu are incredere in sine si ca este de fapt, o reflectie nefericita a mintii sale.
Se intampla sa ne refuzam identitatea din cauza fricii de a fi judecati? Ne este frica sa ne expunem ideile, sa spunem ceea ce gandim? De ce sa ma feresc de mine, la urma, de ce sa-mi fie teama de judecata altora?... greseala este umana, numai asa putem invata sa fim mai buni...
Iubeste si vei fi iubit!!! Fii tu si nimeni altcineva!!! Zburati unde va poarta inima!!! Iubiti iubiti iubiti si veti fi mai buni!
2
comentarii
Etichete:
captiv,
computer,
falsitate,
ganduri,
identitate,
libertate,
net,
tehnologie,
www
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

















